Un motiv în plus să ne disciplinăm…

Advertisements

Pribegi în țări străine

The prodigal son

 

Revin astăzi la Fiul Risipitor cu o meditație mai scurtă, care se referă la perioada petrecută de  fiul aventurier în țara îndepărtată.

Plecat să-și trăiască viața ,,pe cont propriu’’ să-și facă un nume, să experimenteze, să guste din plăcerile vieții, să ,,trăiască viața’’ ajunge la faliment, ajunge ,,să moară”. Falimentul tânărului este prezentat de Domnul Isus într-o imagine care, cu siguranță, i-a scandalizat pe cei din audiență: tânărul a ajuns îngrijitor la porci, tânjind după hrana acestora. Pentru audiența evreiască, aceste animale erau necurate și era de neconceput ca un evreu să fie asociat cu ele, indiferent de forma în care s-ar fi întâmplat aceasta. Prin chiar această asociere, Domnul Isus le atrage atenția asupra dramatismului situației acestui fiu risipitor, dramatism față de care, din păcate, cei mai mulți reacționează invocând spiritul dreptății nu al compasiunii.

Într-o cultură teologică care recompensează neprihănirea și amendează fărădelegea, comentariile față de această situație erau probabil ceva în genul: Așa îi trebuie! E clar: Dumnezeu l-a pedepsit pentru neobrăzarea lui! Cine a mai auzit ca un fiu să-și ceară moștenirea cât tatăl mai este încă în viață? Mai că nu i-a zis: Mori odată! Uite că Dumnezeu nu doarme, i-a dat ce-a meritat.Probabil că Domnul Isus a mizat pe aceste reacții pentru a ,,construi’’ climatul propice detonării adevăratei bombe: reacția tatălui la întoarcerea fiului.

Până atunci însă, să mai privim la viața acestui fiu risipitor în care sunt reflectate trăiri pe care puțini le recunosc și mai puțini le mărturisesc și chiar și mai puțini se pocăiesc de ele, ajungând să experimenteze o necesară restaurare. Fără ea, experiența rătăcirii, continuă, risipirea adâncindu-se cu fiecare clipă petrecută ,,departe de casă’’.

Autorul cărții menționate în prima meditație face o descriere penetrantă a situației ,,risipirii’’ din ,,țara îndepărtată’’:

,,Ce s-a întâmplat cu fiul în țara îndepărtată? Dincolo de toate consecințele de oridin material sau fizic, care sunt consecințele interne ale părăsirii casei părintești? Secvențialitatea evenimentelor este destul de previzibilă. Cu cât plec mai departe de locul unde se află Dumnezeu cu atât este mai dificil să au vocea care mă dezmiardă ca ,,preaiubit’’ și cu cât aud acea voce mai puțin cu atât sunt mai prins în mreaja puterii manipulative a lumii. Se întâmplă ceva de genul: nu mai sunt sigur că mai am siguranța casei și îi observ pe ceilalți care par o duce o viață mai bună decât a mea. Mă mir cum reușesc ei să obțină ce au. Încerc din greu să mă fac plăcut, să ating succesul, să fiu recunoscut. Când eșuez, mă îngrijorez că alții vor fi geloși și mânioși față de mine. Devin suspicios și defensiv și se accentuează teama că nu voi obținea ceea ce îmi doresc atât de mult sau voi pierde chiar și ceea ce am. Prins în această încâlceală de nevoi și dorințe ajung să nu-mi mai cunosc propriia motivație. Mă simt victmizat de mediul în care trăiesc și neîncrezător în ceea ce spun sau fac ceilalți. Întotdeauna alert, îmi pierd libertatea interioară și încep să împart lumea în cei care sunt de partea mea sau împotriva mea. Mă întreb dacă îi mai pasă cuiva cu adevărat. Încep să caut validări ale suspiciunilor mele și oriunde ajung le văd și spun: Nu poți avea încredere în nimeni! Și atunci mă întreb dacă m-a iubit cineva vreodată cu adevărat. Lumea din jurul meu se întunecă. Inima devine grea. Trupul este plin de amărăciune. Viața mea își pierde sensul. Ajung un suflet pierdut’’.

În fața acestei reflecții mă întreb câți dintre noi au trecut, fie chiar și episodic, prin astfel de experiențe? Mă întreb câți încă mai pribegesc în țări îndepărtate îndoindu-se că sunt iubiți de Tatăl care încă așeaptă în poartă cu ochii ațintiți în zare…Să nu risipim ocazia. Suntem iubiți, dacă nu de lume, cu siguranță de Tatăl, atât de mult încât și-a trimis fiul preaiubit în căutarea noastră.

Editura Casa Cărţii

Împreună slujitori ai Cuvântului

pe scara Cerului

pentru ca dragostea lui Dumnezeu invinge atractia gravitationala...

Chibzuieli

Să stăm strâmb şi să chibzuim drept:

Marius Cruceru

...fără cravată

Persona

Blog of Danut Manastireanu

LeadershipConneXtions

Theology, Spirituality, Leadership, Communication